lasati copiii sa fuga de ei

un comentariu abject Costel si fiii Babelului din Cotidianul de marti mi’a amintit de pseudoscandalul religiei in scoala. s’o fi vrut un raspuns la un material din Hotnews, intitulat Ce invata copiii din manualele de religie? Pedeapsa divina: te calca masina, in care autoarea trece in revista mizeriile si absurditatile cuprinse in manualele de religie.

individul cu comentariul din Cotidianul, domnul Mihail Neamtu, crecetator in stiinte umaniste, ofera una dintre cele mai cutremuratoare exemple de paranoia manipulatoare; reteta este urmatoarea: se ia una bucata Costel Busuioc, in mare voga din cauza vocii sale maiestre si se compara cu Emil Moise, cel care a cerut eliminarea icoanelor din salile de clasa; ce legatura au cei doi, in afara de faptul ca sunt oameni si romani, dl. Neamtu nu ne spune;

o educatie minimala in stiintele umaniste ar fi fost suficienta pentru a sti ca nu se pot compara decat acele lucruri care pot fi aduse sub un gen proxim, iar cand extensiunea acestuia este prea mare, comparatia este ori inutila, ori generatoare de concluzii false; ei bine, pentru domnul amintit cei doi nu doar ca sunt comparabili, dar comparatia coboara in penibil - la comparatia figurilor.

“Comparati zimbetul fermecator, tinuta ingrijita pe scena si privirea candida a lui Costel Busuioc cu privirea ratacita, obsesia ideologica si ticul verbal de care se lasa posedat Emil Moise”, zice dl. Neamtu.

de unde a rasarit dl. Moise in discutie? poate ca din neant, poate ca din bezna mintii domnului Neamtu, pentru care orice prilej e binevenit, daca trebuie sa te rafuiesti cu cineva. adica tot acel laudatio de la inceput nu avea alt rol decat cel de a capata bunavointa cititorului, caruia apoi sa’i poata fi varsat in poala ligheanul cu laturi.

ca dl. Neamtu nu stie ca a comis o eroare logica si ca valoarea de adevar a unei afirmatii nu atarna de felul in care arata cel ce’o emite, nu ma mir. nu ma mir nici ca, dupa explozia de fiere adunata’n gat pret de zece randuri, cat il lauda pe Costel Busuioc - lucru ce, probabil, nu’i sta’n fire - dl. Neamtu schimba si registrul lingvistic si amesteca vorbele intr’un mixaj ce’mi aminteste de textele fundamentalistilor ortodocsi, ideologi ai legionarismului.

“Intr-un talger observi talentul prisositor, smerenia sirguitoare si dragostea de frumos. In celalalt intilnesti delirul revolutionar, imaginatia paranoica si fixatia oarba impotriva traditiei.”

poate sa ma bucure culoarea ce’o capata limba; dar nu poate decat sa ma sperie, la fel cum m’au cutremurat citatele din manualele de religie, faptul ca un om ce se vrea un apropiat al bisericii poate cobori, intr’adins, la un asemenea nivel de ticalosie intelectuala.